De ce este importantă calitatea echipamentelor pentru controlul păsărilor pe aeroporturi?

Pericolul reprezentat de incursiunile vietăților sălbatice în calea avioanelor este mare. Motiv pentru care soluțiile pentru controlul păsărilor și al celorlalte elemente ale faunei din jurul aeroporturilor trebuie să fie pe măsură – trebuie să fie capabile să reducă semnificativ riscul sau chiar să îl elimine complet, în condițiile în care traficul aerian este la cote înalte, iar numărul coliziunilor a crescut an de an.

Când vorbim despre riscul unui impact dintre un aparat de zbor și o vietate, practic vorbim despre viețile pasagerilor, despre pagube materiale semnificative, despre întârzieri care pot afecta întregul flux de mărfuri și pasageri care tranzitează un aeroport. Și, deși pentru mulți ar putea părea lipsit de importanță – dată fiind diferența de gabarit dintre un avion modern de călători sau marfă și, să zicem, o pasăre, un astfel de incident poate avea consecințe dintre cele mai grave.

Avioanele, cu toate că astăzi sunt mai sigure ca oricând, rămân mașinării sensibile. Iar o coliziune cu o pasăre mai mare, cu un stol sau uneori chiar și cu o pasăre mică sau un liliac poate duce la disfuncționalități serioase ale motoarelor, suprafețelor de comandă (eleroane, profundor, direcție) sau parbrizului, care se pot transforma rapid în tragedii.

Am menționat păsările deoarece, din motive evidente, acestea domină statisticile referitoare la coliziuni. Însă și liliecii și alte mamifere (mistreți, căprioare, iepuri, câini etc.) sau chiar reptile pot cauza accidente cu urmări grave.

În ce faze ale zborului au loc cele mai multe coliziuni?

Statisticile ne spun că peste 80% dintre coliziuni au loc în jurul aterizărilor și decolărilor, fie când avioanele rulează pe pistă, fie în zbor, dar la altitudine mai mică de 460 metri, imediat după decolare sau în timp ce avionul se pregătește de aterizare. Important este și că circa 62% au loc la mai puțin de 30 metri altitudine, iar 34% au loc chiar când avionul rulează pe pistă.

Chiar și în condiții atmosferice perfecte, decolarea și aterizarea sunt cele mai dificile operațiuni pentru piloți și, totodată, stresante pentru componente cheie ale avionului. Iar o coliziune care ar afecta motoarele, elementele de control, trenul de rulare sau parbrizul complică foarte tare situația, fiind destul de probabilă dacă nu se iau măsuri serioase de prevenire.

De ce a crescut numărul de incidente?

În ultimele trei decenii am asistat la o înmulțire drastică a numărului de zboruri civile comerciale (pasageri și mărfuri). Motivele sunt multiple, printre ele fiind:

• deschidere – un număr mare de țări s-au deschis către turism internațional și schimburi economice, în principal prin schimbarea sau transformarea regimurilor politice;
• progres – creșteri economice rapide în unele regiuni, în special în Asia, dar și în Orientul Mijlociu au adus cu ele și o putere mai mare de cumpărare în rândul populației;
• globalizare – reorientarea economică către locații profitabile pentru producție și migrația forței de muncă generează fluxuri fără precedent;
• conștientizare – accesul pe scară largă la servicii de internet și la rețelele de socializare duce la cunoașterea obiectivelor culturale, naturale și de entertainment la nivel global, încurajând vizitarea… turismul internațional.

Desigur, sporirea traficului aerian crește și riscul unui impact cu vietățile sălbatice, dar mai există o cauză importantă a înmulțirii incidentelor: orașele și suburbiile lor s-au extins, înconjurând deseori aeroporturile. Comunitățile de oameni și deșeurile lor sunt atractive pentru multe specii sălbatice, rezultatul fiind și creșterea numărului de păsări (dar nu numai) din imediata apropiere a aeroporturilor.

Câte incidente au loc?

Conform unor studii și rapoarte oficiale din Statele Unite, publicate de US FAA (Federal Aviation Administration) și USDA (U.S. Department of Agriculture), în ultimele trei decenii s-a înregistrat o creștere foarte mare, de la sub 2.000 de coliziuni în 1990, la aproape 5.000 în anul 2000, circa 9.000 în 2010 și 20.000 în 2020, ajungându-se la un număr total de 243.000 de coliziuni cu fauna sălbatică în perioada 1990-2020.

La rândul ei, ICAO (International Civil Aviation Organization) a raportat creșteri similare, de la circa 42.000 de incidente în perioada 2001-2007 la peste 97.000 de incidente în perioada 2008-2015, menționând totodată că un număr enorm de coliziuni minore (până spre 80% în unele țări) nici măcar nu este raportat.

EASA (European Union Aviation Safety Agency) menționează creșterile evidente de-a lungul ultimeleor decenii și efectele negative pe care coliziunile cu păsările le au asupra aviației civile în general, precum și efectele punctuale asupra diverselor tipuri de aeronave – avioane mari de pasageri, avioane mici de pasageri, avioane de agrement, elicoptere etc. În numeroase rapoarte și studii, specialiștii EASA abordează și  acțiunile care trebuie întreprinse pentru evitarea coliziunilor și reducerea distrugerile cauzate aparatelor de zbor, atât la nivel de prevenție pe aeroporturi și în zonele adiacente, cât și în ceea ce privește structura constructivă și certificările aparatelor de zbor, dar și nevoia de uniformizare / reglementare a modului în care se evaluează și se raportează coliziunile.

Sigur, cea mai mare parte dintre coliziuni produc urmări directe minime, impactul nefiind într-un loc critic sau nefiind destul de puternic pentru a produce daune majore aeronavei. Dar sunt și cazuri de pierderi de vieți și răniri, aeronave distruse sau irecuperabile, aterizări forțate cu motoare distruse, întreruperi neprogramate ale zborurilor în urma avariilor semnificative la motoare, la fuselaje, parbrize, trenuri de rulare sau la alte componente importante.

Sunt considerabile și urmările indirecte ale coliziunilor cu păsări sau animale. Deoarece aeronavele implicate sunt deseori nevoite să aterizeze de urgență sau să întrerupă decolarea din motive de precauție – efectele unei coliziuni fiind aproape imposibil de evaluat cu certitudine în timpul zborului. Rezultă întârzieri și decalaje, cheltuieli suplimentare pentru pasageri și pierderi financiare pentru companii, dar și stres suplimentar pe rețeaua deja supraîncărcată, pe controlorii de trafic și pe echipajele de zbor.

În plus, trebuie avut în vedere și faptul că vietățile lovite de aparatele de zbor își pierd viața, unele dintre acestea făcând chiar parte dintre speciile protejate, deja afectate masiv de expansiunea omului în mediul lor natural de viață.

Câteva cifre semnificative

• 243.064 coliziuni cu faună sălbatică în SUA, în perioada 1990-2020 (conform US FAA, USDA)
• 6,1 miliarde USD în pagube înregistrate în SUA în urma ciocnirilor cu fauna sălbatică, în perioada 1990-2020 (conform US FAA, USDA)
• 31.596 coliziuni din care au rezultat daune materiale sau efecte financiare negative, în SUA, în perioada 1990-2020 (conform US FAA, USDA)
• 534 decese ca efect direct al unor coliziuni cu faună sălbatică, în perioada 1905-2021 (conform AVISURE)
• 618 avioane distruse sau considerate irecuperabile (206 civile, 412 militare) în urma coliziunilor cu fauna sălbatică, în perioada 1905-2021 (conform AVISURE)
• 97% dintre coliziuni implică păsări (conform FAA)
• 41% dintre coliziuni au loc la sol – circa 34% în timpul rulării pe pistă pentru decolare/aterizare, 7% în timpul rulării către pistă sau în timpul staționării (conform FAA)
• 5 zboruri din zece mii (în medie) implică coliziuni semnificative cu păsări în țările cu măsuri bune pentru controlul păsărilor pe aeroporturi, precum USA, Franța, UK, Australia, Germania (conform studiului „The Bird Strike Challenge” publicat de Aerospace/MDPI)
• 6-7% dintre zborurile care implică coliziuni sunt afecte operațional (conform studiului „The Bird Strike Challenge” publicat de Aerospace/MDPI)

Măsurile pentru prevenirea accidentelor prin controlul păsărilor în jurul aeroporturilor

De-a lungul timpului, efectele coliziunilor cu fauna sălbatică au condus către măsuri de prevenire, complexitatea acestora crescând, desigur, odată cu traficul. Însă eficiența sistemelor clasice bazate inițial doar pe mișcare și zgomot aleator, iar apoi pe sisteme de detecție rudimentare este pusă în dificultate de actualul nivel al traficului și al faunei adiacente aeroporturilor.

Riscurile directe asociate coliziunilor, precum și efectele indirecte cauzate de perturbarea traficului aerian și stresul suplimentar pentru întregul sistem fac necesară folosirea unor echipamente de ultimă generație pentru controlul păsărilor pe aeroporturi și în apropierea acestora.

Este nevoie de sisteme avansate pentru controlul păsărilor și al altor viețuitoare – sisteme complexe capabile să funcționeze complet automat prin detecția, recunoașterea, urmărirea și descurajarea păsărilor și a altor specii din zona de protecție. Aceste sisteme pentru prevenirea coliziunilor trebuie să fie active non-stop și să fie eficiente în toate condițiile atmosferice.

Ozon Company distribuie și instalează astfel de sisteme pentru aeroporturi, lucrând la proiecte de prevenire și control pentru mai mult de 15 aeroporturi civile și militare.
Începând din 2022, Ozon Company importă și echipamente dezvoltate și produse de VOLACOM. Sunt cele mai avansate soluții pentru controlul păsărilor din punct de vedere tehnologic de pe piața globală, fiind capabile să mențină aeroporturile fără păsări într-un mod prietenos cu natura.

Vom reveni cu un articol care detaliază experiența VOLACOM pe aeroporturi de pe patru continente și modul de funcționare al sistemelor BCAS (Bird Collision Avoidance System). Pentru informații suplimentare nu ezitați să ne contactați sau să accesați site-ul sperietori.ro.