Ce să faci cu frunzele de toamnă? Nu le lași unde au căzut. Nu merită nici să le arunci.

Ai o grădină și niște copaci minunați, cu umbra, foșnetul și culorile lor de peste an. Dar vine acum momentul în care toate frunzele acelea frumoase, tocmai trecute prin verde, și galben, și roșu, și ruginiu, și maro, ajung pe pământ.

Pot fi frumoase și frunzele căzute, dar nu pentru multă vreme.

Dacă ai gazon, e bine să nu fie acoperit de frunze, că nu mai are suficientă lumină. Ciupercile nedorite sunt încurajate de umbra și umezeala care se formează sub stratul de frunze, iar gazonul se întreține cu efort și costuri. Nici restul plantelor din grădină nu se bucură mereu de efectele produse de umbra și umezela pe care frunzele căzute o aduc în jurul propriilor tulpini/rădăcini.
Pe terase și alei nu-i bine să le lași multă vreme, chiar dacă uneori e plăcut să foșnească sub picioare – dimineața sau după o ploaie pot deveni extrem de alunecoase. Iar în heleșteu, dacă ai cumva unul, frunzele degradate duc la înnămolire și la creșterea nutrienților care înmulțesc algele.
Așa că de adunat oricum trebuie să aduni frunzele, dar nu-i cea mai grozavă idee doar să le arunci la gunoi.

Ce poți face cu frunzele? Transformă-le în compost!

Dacă ai un compostor, folosește-l! Compostorul e o idee bună oricum, pentru că te ajută să reduci gunoiul pentru care plătești colectare și care ajunge probabil într-o groapă de gunoi de lângă localitate. Obții compost cu care menții un bun echilibru în solul grădinii tale, lucru foarte util indiferent dacă vorbim de plantele decorative sau de grădina de legume.

Trebuie totuși să-ți amintești să nu pui doar frunze în compostor, pentru ca nu vor avea o aerare bună, compostarea urmând să dureze foarte mult. Cel mai bine faci un mix pentru compostare, adăugând alte materii organice, gazon tăiat, mici crenguțe, paie și/sau un accelerator de compostare.
Cantitatea este importantă și ea, așa că nu exagera punând prea multe frunze. Mai bine repeți operațiunea cu cantități mai mici.

Ponturi:

• Poți cumpăra un compostor potrivit (sunt destule tipuri și mărimi pe piață), dar îți poți face unul și singur, ca proiect de weekend.
• Nu toate frunzele au acceași viteză de degradare, așa că, dacă provin din copaci diferiți, e mai bine să le pui cât de cât separat. Frunzele de salcâm, alun, carpen, frasin, salcie, mesteacăn, fag, tei și pomi fructiferi se compostează mai rapid. Iar cele de nuc, castan, plop și stejar sunt mai greu de compostat.

Dacă nu ai un compostor și nici nu vrei să cumperi/faci unul, ai putea aduna frunzele într-un coș, undeva într-un colț al grădinii.

Coșul trebuie să nu fie deloc închis, ca să permită aerului să pătrundă liber. Cel mai potrivit ar fi un coș din plasă metalică – practic un cilindru din plasă, pe care îl poți face singur foarte repede.
Frunzele se vor descompune de la sine în acel coș, doar că într-un timp mult mai lung decât în compostor. Totuși, după niște luni, vei avea compost din frunze 100%, pe care-l poți folosi pentru îmbunătățirea solului.

Ponturi:

• Nu-i o idee rea deloc să aduni frunzele într-un coș din plasă, indiferent dacă vrei să le folosești în viitor pentru sol sau nu. Astfel nu ți le împrăștie vântul înapoi în curte.
• Compostul 100% din frunze conține mai puțin carbonat de calciu, fiind foarte bun pentru plantele care se dezvoltă bine în soluri cu pH redus – soluri mai acide. Dintre aceste plante, amintim câteva: căpșunul, merișorul, afinul, coacăzul, zmeurul, murul, măcrișul, rododendronul/azalea, camelia, panseluța, magnolia, narcisa, păpădia, ștevia.